Kilimanjaro de 5985 m este prima expeditie din anul 2015 si cel mai inalt munte inalt de pana acum. Era foarte important pentru mine sa fac varful, era inceput de sezon competitional, era prima verificare a nivelului meu de pregatire obtinut in ascensiunile de iarna si de vara din Circuitul 7 Munti din Gradina Carpatilor. Am plecat hotarata si emotionata sa incep ascensiunea.
Am plecat dupa amiaza din aeroportul Otopeni spre Kilimanjaro facand o escala la Doha. Eram nerabdatoare sa vad ce ma asteapta, cum sunt oameni de acolo si cum este pe munte. Urmatoarea zi dimineata am zburat langa orasul Arusha in Tanzania, aeroportul Kilimanjaro. Eram foarte fericita ca ajunsesem intr-o tara noua, pe un continent nou pentru mine. Urmatoarea zi plecam cu un autobus spre munte. Pe drum, vad varful si ma intreb cum va fi acolo, cum va fi vremea in ziua de varf.
Cand am ajuns la poarta parucului national era deja pranzul, asa ca am luat o gustare si am pornit nerabdatoare si fericita ca, in sfarsit am ajuns spre tabara intai, Machame Camp la 2850 m. Am mers printr-o jungla, o mica parte pe un drum forestier, iar apoi pe o poteca. Dupa ce am ajuns, au urmat corturile, cina si somnul. A doua zi am plecat spre tabara doi, Shira Camp 3810 m, printr-un gol alpin. Drumul a fost pe o poteca ingusta si nisipoasa. Am baut multa apa ca sa ma aclimatizez mai bine. Cand am ajuns m-am odihnit, am baut un ceai si am plecat in stanga corturilor la o alta tabara in plimbare. Acolo am stat aproape doua ore, iar pe drumul inapoi am vazut o mica grota. Urmatoarea zi am plecat mai devreme spre tabara trei, Barranco Camp 3976m. Pe drum, am trecut pe la Lava Taur, un turn de lava inalt unde era un mic platoas. De acolo se vedea foarte bine varful Uhuru si muntele Meru in zare. Am stat cam doua ore ca sa ne aclimatizam. In acest timp abia ma abtineam sa nu ma catar pe el. De acolo am coborat pe o vale pana la tabara, Barranco Camp, la 3976 m altitudine de unde se vedea traseul din ziua urmatoare pe Breakfast Wall. Am ajuns, ma culc visand la ziua de varf cu putina teama lagata de vreme si temperatura. Cand ma trezesc soarele inca nu rasarise pentru ca era ascuns dupa Breakfast Wall si era un pic frig. Atunci mi s-a facut frica, stiam ca trebuie sa mergem noaptea si imi era teama sa nu inghet. Am plecat spre tabara de varf, Barafu Camp 4673 m , unde am ajuns cam dupa sase ore. Pe Breakfast Wall a fost de catarat, asa ca mi-a placut mai mult traseul din acea zi. M-am culcat mai devreme in acea seara, ca sa fiu odihnita in ziua de varf.
M-am sculat pe la doua noaptea, am rontait un biscuit si am pornit pe traseu. Eram speriata, dar pe parcurs mi-a disparut frica vazand ca nu se intampla nimic rau. Am urcat o panta foarte abrupta si nisipoasa pana la Stella Point. De acolo se vedea varful la sfarsitul crestei din stanga, pe partea cealalta peretele spart al craterului si Lava Taur. Cu greu am plecat dupa ce m-am pus jos sa ma odihnesc. Am ajuns pe varf fericita. Am facut poze si m-am odihnit admirand craterul.
Am coborat in doua zile, m-am odihnit si m-am dus cu tatal meu in safari unde am vazut: girafe, zebre, bufalo, maimute, flamingo roz, antilope si niste pasari albastre cu cioc rosu si creasta galbena.
Acum sunt cea mai tanara din Romania care a urcat pe Kilimanjaro. Acesta este al doilea Vulcan din Circuitul Seven Volcanoes si primul munte din Circuitul Seven Summit. Urmeaza Elbrusul, cel mai inalt munte si cel mai inalt vulcan din Europa. Pentru mine o provocare, in primul rand pentru ca vizez un record European de varsta si, pe alt plan, dar la fel de important, l-am mai incercat o data in 2014 si nu am reusit varful. Planuri, emotii, dar… acum am facut Kili si sunt fericita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu